Key messages in other languages
Tētahi Ngote Pai (Te Reo Māori)
Ko te mea nui o te ngote ū ko te whakarite tika i te ngote.
Me pātai ki tētahi kia whakaaturia koe ki te whāngai.
Me whakarite kei te mau (ngote) tika tō pēpi. Mēnā kei te mau pai ka rere pai te waiū me te pai o te whiwhi kai o te pēpi, ka mutu ka hāneanea tō ū me ngā kōmata.
He maha ngā whakanōhanga rerekē mō te ngote ū. Ko ētahi āwhina:
- te noho torotika o te māhunga me te tinana o te pēpi kia māmā ai tana horemi
- te pupuri i tō pēpi kia piri mai ki a koe, me te pupuri i tōna kakī, pakihiwi me te tuara
- te whakarite ka taea e tō pēpi te honga whakamuri i tōna mahunga, ā, kāore hoki e mate ki te totoro ki te kai
Kia maha tonu ngā wā mātaki i te ataata!
Tau Mitaki ke he Huhu (Vagahau Niue, Niuean)
Ka hako mitaki e tau he gutu ke he huhu to kautu ai e fakahuhuaga.
Ole ke fakakite atu e puhala fakahuhu tama.
Fakakia kua tau mitaki e muke ke he matahuhu. Ka hako e tauaga to huhua mitaki ai e tau huhu haau mo e to makona mitaki foki e muke mo e nakai mamahi e huhu poke tau matahuhu haau.
Loga e tau puhala ke lukuluku aki ka fakahuhu ai. Falu a lagomatai a nei:
- fakahako e tino mo e ulu he muke ke mukamuka ke folo e puke huhu
- totō mo e fakapiki e muke kia koe, ke hako e kakia, tau tukeua mo e haana a tua
- mailoga kua maeke he muke ke lutu e ulu ki tua, ti ai fakaloa e kakia ke moua e huhu ke kai
Kitekite mau ke he vitiō!
O se Fa‘asusu lelei (Gagana Sāmoa, Samoan)
O le tu‘uina lelei o le susu i le gutu o lau pepe o le ki lea i le lelei o le fa‘asusuina ia te oe.
Talosaga e fa‘asino atu pe fa‘apefea ona fa‘asusu.
Ia mautinoa ua mau lelei lau pepe (fa‘amau). Afai ua mau lelei i le susu o le a mautinoa fo‘i le lelei o le sau o le suāsusu ma o le a maua se aiga lelei a lau pepe, ma o le a lē afāina fo‘i ou susu ma matāsusu.
E tele ni tulaga ese‘ese mo le fa‘asusuina o lau pepe. O nisi o nei tulaga e aofia ai le:
- si‘i lau pepe ia laina tutusa lona ulu ma lona tino ina ia faigofie ona ia foloina le suāsusu
- si‘i fa‘apipi‘i lelei lau pepe ia te oe, ma lagolago lona ua, tau‘au ma lona tua
- ia mautinoa le faigofie ona tu‘uina i tua le ulu o lau pepe, ma aua ne i a‘apa i le susu
Ia saga matamata pea le ata!
Ko he Tamau Lelei (Gagana Tokelau, Tokelauan)
Ko te tamau hako fakalelei ko te kī tēnā ki te fakahuhuga lelei i te huāhuhu o te mātua.
Fehili ke fakahino atu te fakahuhuga.
Fakamautinoa ko tau pepe e tamau fakalelei. Kāfai e tamau, e lahi te huāhuhu e maua ma ko tau pepe e lava tana meakai, ma ko tō huhu ma nā matāhuhu e logotonu.
E lahi nā itūkāiga fakatakotoga mō te fakahuhuga i te huāhuhu o te mātua. Ko nā fautuaga tāua iēnei:
- fakahako te ulu ma te tino o tau pepe ka ke faigōfie ai te folo
- afihi mai tau pepe ki tō tino, ma lalago ki luga te ua, takuau ma te tua
- fakamautinoa ko tau pepe e faigōfie te fakahipa te ulu ki tua, ma e hē manakomia ke tūpapae ke huhu
Matamata i ni nāi taimi ki te video!
Ko hano fakama‘u lelei ‘o e ngutu´ ki he huhu´ (Lea Faka-Tonga, Tongan)
Ko e tonu ko ia ‘o hono fakama‘u ‘o e ngutu ‘o pēpee´ ki he mata‘ihuhu´ ko e kī ia ki he fakahuhu lelei´.
Kole ange ke faka‘ali‘ali atu ‘a e founga ‘o e fakahuhu´.
Fakapapau‘i ‘oku tonu ‘a hono fakama‘u ‘o e ngutu ‘o pēpee´ ki ho huhu´. Kapau kuo pikima‘u ‘a e tu‘u ‘a hono ngutu´ ‘e lahi ‘a e hu‘akau ‘e tafe ki ho huhu´ pea ‘e huhu mākona ‘a ho‘o pēpee´, pea ‘e ongo‘i fiemālie ai ‘a ho huhu´ mo ho mata‘ihuhu´.
‘Oku lahi ‘a e ngaahi fa‘ahinga tokoto hu‘u kehekehe ki he fakahuhu´. ‘E tokoni ki heni ‘a e ngaahi fakakaukau ko eni´:
- fakatokoto fakahangatonu ‘a e ‘ulu mo e sino ‘o ho‘o pēpee´ ke laine tatau koe‘uhi´ ke faingofua ‘ene folo ‘a e hu‘akau´
- puke ‘a pēpē ke fa‘aki atu kiate koe, ‘o lango‘i hake hono kia´, uma´ mo hono tu‘a´
- fakapapau‘i ‘oku kei lava pē ‘e pēpē ‘o ue‘i hono ‘ulu´, ‘o ‘ikai fakakekeva hake ke lava ‘o huhu
Toutou sio ma‘u pē ‘i he fo‘i vitioo´!
Te Moupiri‘anga Tano Meitaki Tikai (Māori Kuki Airani, Cook Islands)
Ko te moupiri‘anga tano meitaki te ravenga puapinga rava atu no te angai‘anga ia pepe ki toou ū.
E pati koe kia akaari‘ia mai kia koe e, ka akapeea te angai‘anga ia pepe.
E akapapu koe e, kua piri tano meitaki tikai taau pepe (moupiri). Me tano meitaki tana moupiri‘anga iaia, ka ta‘e ma te rava meitaki toou ū e ka rava meitaki tana ka kai, e ka vai marū‘ua toou nga ū e toou nga komata ū.
E maata te au tu akatakoto‘anga no te angai ki te ū tangata. Teia tetai au ravenga:
- e akatakoto tika koe i te katu e te kopapa o taau pepe, ei reira aia e rauka ai i te apuku ngoie ua
- e mou piri koe i taau pepe kia vaitata meitaki kia koe, ma te pange i tona kaki, tona nga pakuivi e tona mokotua
- e akapapu meitaki koe e, ka rauka i taau pepe i te akainga mama ua i tona katu ki muri, ma te kore aia e āro mai no te kai ū
Akara putuputu‘ia te vitio!
良好的母乳喂养姿势 (简体中文, Chinese simplified)
正确的喂食姿势是母乳喂养成功的关键。
可以请人示范如何进行母乳喂养。
确保以正确的方式怀抱婴儿。如果怀抱婴儿姿势正确,您就会产生充足的乳汁,您的婴儿就会吃饱吃好,您的乳房和乳头也会有舒服的感觉。
母乳喂养姿势很多。以下是一些有用的提示:
- 让您的婴儿的头和身体保持平直,以使他们咽食顺畅
- 将您的婴儿贴身抱住,撑住他们的脖颈、肩膀和背部
- 确保您的婴儿能够轻松将头后仰,同时不需往前探身进食
多看几遍录像!
正確的含乳方式 (繁體中文, Chinese traditional)
正確的含乳是成功母乳哺育的關鍵。
請別人示範如何哺乳。
確定您的寶寶適當地吸吮 (含乳)。如果他們正確含乳,您將會有足量的母乳供應,而使寶寶能吸食充足的母乳,您的胸部及乳頭也會感到舒適。
哺育母乳有許多不同的姿勢。下列是一些有用的提示:
- 讓寶寶的頭與身體保持一直線,讓他們容易吞嚥
- 讓寶寶緊靠著您,支撐他們的頸部、肩膀及背部
- 確定寶寶的頭能輕易地往後仰,且不需要伸著脖子吸吮
多看幾次這段錄影!
올바른 젖물리기 (한 글, Korean)
올바로 젖을 물리는 것이 제대로 젖을 먹이는 핵심입니다.
젖 먹이는 방법을 보여달라고 요청하십시오.
아기에게 올바로 젖을 물리도록 합니다. 제대로 젖을 물려야 젖이 잘 나와 아기가 배불리 먹게 되고, 산모의 젖가슴과 젖꼭지가 편안해집니다.
모유 수유 자세는 여러 가지입니다. 요령:
- 아기가 쉽게 젖을 삼킬 수 있도록 아기 머리와 몸이 일직선을 이루게 안아줍니다.
- 아기를 품에 끌어안고 아기 목과 어깨, 등을 받쳐줍니다.
- 아기가 쉽게 뒤로 머리를 기울일 수 있게 하고, 젖을 빨려고 머리를 들이밀 필요가 없도록 해줍니다.
비디오를 여러 차례 보며 익히십시오!
Key messages
Getting your latch right is the key to successful breastfeeding.
Ask to be shown how to feed.
Make sure your baby is properly attached (latched). If they are latched you will have a good supply of milk and your baby will get a good feed, and your breast and nipples will be comfortable.
There are lots of different positions for breastfeeding. Helpful tips include:
- having your baby’s head and body in a straight line so they can swallow easily
- holding your baby close to you, and supporting their neck, shoulders and back
- making sure your baby can tilt their head back easily, and doesn’t need to reach out to feed
Watch the video several times!
PlunketLine offers parenting advice, including advice about feeding your baby.
PlunketLine is available 24 hours a day, 7 days a week, on 0800 933 922 for advice and support for you, your baby and your whānau. Calls are free from cell phones. You do not need to be registered with Plunket to use this service.
Find out how often your baby should breastfeed
Find out about the free lactation consultant service through PlunketLine
Check SmartStart to find breastfeeding support services in your area